Resurse

INREGISTRAREA CCM-urilor

INREGISTRAREA CCM-urilor

În acest articol vom detalia modul de înregistrare a contractului colectiv de muncă în funcție de nivelul la care s-a negociat și documentele ce sunt necesar a fi depuse odată cu contractul propriu zis.

Odată semnat contractul colectiv de muncă, indiferent de nivelul la care s-a negociat, trebuie ca acesta să fie înregistrat la o autoritate a statului cu competență în acest sens.
Așadar,  contractele colective de muncă și actele adiționale la acestea se încheie în formă scrisă, se depun și se înregistrează prin grija părților, după cum urmează:
   1. contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, la inspectoratul teritorial de muncă din județul unde își are sediul angajatorul;
   2. contractele colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de unități, la nivelul sectoarelor de negociere colectivă și la nivel național, la ministerul responsabil cu dialogul social.

Dosarul întocmit în vederea înregistrării va cuprinde:
a) contractul colectiv de muncă, în original, redactat în atâtea exemplare câte părți semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de către părți;
b) dovada convocării părților îndreptățite să participe la negociere;
c) împuternicirile scrise pentru reprezentanții desemnați în vederea negocierii și semnării contractului colectiv de muncă;
d) dovezile de reprezentativitate ale părților sau lista de semnături ale membrilor de sindicat sau dovada încasării cotizațiilor membrilor, după caz, cu specificarea numărului total de membri sau procesele-verbale de alegere a reprezentanților angajaților/lucrătorilor.
e) procesele-verbale ale negocierii, redactate în atâtea exemplare câte părți semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, conținând poziția părților;
f) mandatele prevăzute la art. 104. Ce sunt aceste mandate? Împuternicirile primite de reprezentanții comisiei de negociere să semneze convenția colectivă!

În cazul contractelor negociate la nivelul sectoarelor de negociere colectivă, contractul colectiv de muncă se înregistrează la nivelul respectiv indiferent de numărul de angajați/lucrători din unitățile membre ale organizațiilor patronale semnatare.

Este important de reținut că în situația în care numărul de angajați/lucrători din unitățile membre ale organizațiilor patronale semnatare este mai mare decât 35% din numărul total al angajaților/lucrătorilor din sectorul de negociere colectivă, aplicarea contractului colectiv de muncă înregistrat la nivelul unui sector de negociere colectivă poate fi extinsă la nivelul tuturor unităților din sector cu avizul conform al Consiliului Național Tripartit și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul precedent, contractul se va aplica DOAR pentru toți angajatorii din sectorul de negociere colectivă, membri ai organizațiilor patronale semnatare, ori pentru angajatorii sau membrii organizațiilor patronale care au aderat ulterior la contract.

Un aspect important, reglementat de legea 367/2022 este acela potrivit căruia în cazul în care angajatorii care NU AU PARTICIPAT la negocierea colectivă la nivel de sector de negociere colectivă, dar angajații/lucrătorii au fost reprezentați la negocierea colectivă de organizațiile sindicale semnatare, ACEȘTIA POT ADERA LA CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ SECTORIAL ULTERIOR SEMNĂRII SALE.

Contractul colectiv de muncă negociat la nivel național se înregistrează la nivelul respectiv numai în situația în care numărul de angajați/lucrători din unitățile membre ale organizațiilor patronale semnatare este mai mare de 20% din numărul total al angajaților/lucrătorilor economiei naționale, excluzând angajații din sistemul bugetar plătiți din fonduri publice.

NEGOCIEREA COLECTIVA IN SECTORUL BUGETAR

NEGOCIEREA COLECTIVA IN SECTORUL BUGETAR

Un element important al negocierii colective, îl reprezintă convențiile încheiate în sectorul bugetar. De ce este important? Deoarece în sectorul bugetar activează un număr semnificativ de lucrători.

Din acest considerent, ar fi fost benefic să existe contracte colective de muncă încheiate la nivelul a cât mai multe sectoare de negociere colectivă. Din păcate, însă, actualmente sunt în vigoare contracte colectivă la nivel de sector de negociere

  • SĂNĂTATE
  • ÎNVĂȚĂMÂNT
  • ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Sectoare importante (administrație centrală, administrație locală, poliție, apărare națională, finanțe, etc) nu beneficiază, încă, de un contract colectiv de muncă la acest nivel.
Motive sunt multe, plecând de la existența multor sindicate și federații sindicale în aceste domenii, care, probabil, nu ajung la un numitor comun, și până la contextul legislativ actual, care ”oferă” o serie de îngrădiri ale negocierii drepturilor salariaților din sectorul bugetar.
Odată ajunși aici, este momentul să vedem ce legislație există în privința negocierii colective în sectorul bugetar.

Abrupt, art. 105 din legea dialogului social, prevede că:
(1) Prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate pentru angajații/lucrătorii din sistemul bugetar NU POT FI NEGOCIATE SAU INCLUSE CLAUZE REFERITOARE LA DREPTURI SALARIALE ALE CĂROR ACORDARE ȘI CUANTUM SUNT PREVĂZUTE DE LEGISLAȚIA ÎN VIGOARE pentru categoria respectivă de personal.
(2) Prin excepție de la prevederile art. 97, contractele colective de muncă în sistemul bugetar se negociază, în condițiile legii, DUPĂ APROBAREA BUGETELOR DE VENITURI ȘI CHELTUIELI ALE ORDONATORILOR DE CREDITE, în limitele și în condițiile stabilite prin acestea.
(3) Drepturile salariale din sistemul bugetar se stabilesc prin lege în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime și maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective.
(4) Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1)-(3) SUNT LOVITE DE NULITATE.
(5) Răspunderea pentru încheierea contractelor colective de muncă cu nerespectarea prevederilor alin. (1)-(3) revine angajatorului, care este obligat la recuperarea sumelor acordate necuvenit 

 

Pentru funcționarii publici, se încheie acorduri colective de muncă, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 și ale Hotărârii Guvernului nr. 302/2022 pentru aprobarea normelor privind modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor paritare, componența, atribuțiile și procedura de lucru ale acestora, precum și a normelor privind încheierea și monitorizarea aplicării acordurilor colective.
Cu alte cuvinte, nu prea ai ce negocia în sectorul bugetar. Doar dacă anumite drepturi nu sunt reglementate concret, și au prevăzută în legislație limita minimă și maximă, părțile pot negocia în această marjă.
Și aici trebuie să intervină forța sindicatului, ca organizație desemnată să negocieze în numele salariaților și să solicite ca dreptul salarial sau beneficul respectiv să aibă o valoare cât mai apropiată de limita maximă prevăzută de lege

Mergând mai departe, sindicatele și federațiile din sectoarele bugetare de negociere colectivă unde nu există încheiat un contract colectiv de muncă, trebuie să depună eforturi susținute în vederea găsirii unei căi de mijloc pentru a pune asupra factorilor decidenți în vederea:

  • MODIFICĂRII LEGISLAȚIEI ACTUALE
  • ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR DE MUNCĂ LA NIVEL DE SECTOR DE NEGOCIERE COLECTIVĂ

PARTI SI REPREZENTARE LA NEGOCIERILE COLECTIVE

Cine negociază contractele colective de muncă?

În cele ce urmează vom arăta cine este îndreptățit, conform prevederilor legale, să reprezinte salariații în negocierea colectivă.

Așadar, la nivel de unitate, pentru salariați vor negocia, în ordine 

  • ORGANIZAȚIILE SINDICALE LEGAL CONSTITUITE ȘI REPREZENTATIVE LA NIVELUL UNITĂȚII;
  • în cazul în care nu există organizații sindicale care să reprezinte angajații/lucrătorii, conform  1, de către federațiile sindicale reprezentative la nivelul sectorului de negociere colectivă, la solicitarea și în baza mandatului sindicatelor nereprezentative din unitate afiliate acestora;
  • în cazul în care nu există organizații care să reprezinte angajații/lucrătorii, conform  1și 2, de către federațiile sindicale nereprezentative din sectorul de negociere colectivă membre ale confederațiilor reprezentative la nivel național, la solicitarea și în baza mandatului sindicatelor nereprezentative din unitate afiliate acestora;
  • în cazul în care nu există organizații care să reprezinte angajații/lucrătorii, conform  1-3, de către toate sindicatele nereprezentative din unitate;
  • dacă nu există sindicate constituite la nivelul unității, de către reprezentanții angajaților/lucrătorilor aleși prin votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/lucrătorilor din unitate și mandatați special în acest scop, cu respectarea dispozițiilor

IATĂ, AȘADAR, CÂT DE IMPORTANT ESTE, PENTRU O STRUCTURĂ SINDICALĂ, SĂ FIE REPREZENTATIVĂ LA NIVELUL LA CARE A FOST CONSTITUITĂ!

Dacă negocierea se desfășoară la nivel de grup de unități, salariații sunt reprezentați în acest sens de, de către FEDERAȚIILE SINDICALE REPREZENTATIVE LA NIVELUL GRUPULUI DE UNITĂȚI ÎMPREUNĂ CU SINDICATELE LEGAL CONSTITUITE ȘI REPREZENTATIVE LA NIVELUL UNITĂȚILOR DIN GRUP.

Un alt palier de negociere este cel al sectoarelor de negociere colectivă, unde cei care negociază în numele angajaților sunt FEDERAȚIILE SINDICALE LEGAL CONSTITUITE ȘI REPREZENTATIVE POTRIVIT LEGII.

În cazul în care la nivel de sector de negociere colectivă nu există federații sindicale reprezentative sau în cazul în care acestea există, dar refuză să participe la negociere, reprezentarea la negocierea colectivă a angajaților/lucrătorilor se face de către confederațiile sindicale reprezentative la nivel național care au afiliate federații sindicale în sectorul respectiv, la solicitarea și în baza mandatului federațiilor sindicale afiliate;

Cel mai înalt nivel unde se poate negocia o convenție colectivă este cel național.  la nivel național. Aici, salariații sunt reprezentați la negociere de către CONFEDERAȚIILE SINDICALE LEGAL CONSTITUITE ȘI REPREZENTATIVE POTRIVIT LEGII.

CONCLUZIONĂM CĂ, PENTRU A NEGOCIA UN CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ CE CONȚINE CÂT MAI MULTE CLAUZE FAVORABILE PENTRU SALARIAȚI (MATERIALIZATE PRIN SALARII BUNE, BENEFICII EXTRA SALARIALE CONSISTENTE), INDIFERENT DE NIVELUL LA CARE SE NEGOCIAZĂ, TREBUIE SĂ:

  • AVEM UN SINDICAT/FEDERAȚIE/CONFEDERAȚIE
  • ACEST SINDICAT/FEDERAȚIE/CONFEDERAȚIE TREBUIE SĂ AIBĂ CÂT MAI MULȚI MEMBRI, pentru a fi:
        puternic
        determinat
         capabil să negocieze un contract bun,

Într-un cuvânt, trebuie să AIBĂ REPREZENTATIVITATE!

EFECTELE CONTRACTELOR DE MUNCA

EFECTELE CONTRACTELOR DE MUNCA

Odată cu demararea procedurii de NEGOCIERE COLECTIVĂ, avem 45 de zile în care putem finaliza negocierile și putem încheia, semna și înregistra CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ.
Dacă angajatorul ne-a pus la dispoziție documentele solicitate de noi (mai ales situațiile financiare și de personal) ne putem face o strategie cu privire la negociere.

Este evident că reprezentanții sindicatului vor avea solicitări și propuneri de creștere salarială sau de majorare a beneficiilor extra salariale (tichete de masă, tichete de creșă, tichete de vacanță, decontarea cheltuielilor de transport, prime și bonusuri de sărbători sau odată cu plecarea în concediu, etc.) CÂT MAI MARI
În egală măsură însă, angajatorul, prin reprezentanții săi desemnați să negocieze contractul colectiv de muncă, vor oferi CÂT MAI PUȚIN, sau vor solicita păstrarea drepturilor deja existente. Întotdeauna vor motiva probleme de natură economică, scăderea cifrei de afaceri, diminuarea profitului, etc (în cazul firmelor private), sau impedimente de ordin legislativ (în cazul instituțiilor publice).
Despre negocierea colectivă în sectorul public, vom avea dedicate, însă, alte materiale.
Aici intervin calitățile celor ce formează echipa sindicală de negociere.
Cunoștințele economice și juridice solide, tenacitatea, perseverența și nu în ultimul rând încrederea oamenilor în liderii lor, empatia acestora, sunt atuuri pentru obținerea de beneficii solide pentru sindicaliștii reprezentanți

Analizăm, în acest material, situația în care părțile convin asupra încheierii contractului colectiv de muncă.
   Așadar, unde se aplică convenția colectivă proaspăt parafată?
   Cine beneficiază de clauzele contractului colectiv de muncă?

Articolul 101 din legea 367/2022 a dialogului social, reține că efectele contractelor colective de muncă se produc după cum urmează:
a) pentru toți angajații/lucrătorii din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel;
b) pentru toți angajații/lucrătorii încadrați în unitățile care fac parte din grupul de unități pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă și care sunt semnatare ale contractului;
c) pentru toți angajații/lucrătorii încadrați în unitățile din sectorul de negociere colectivă pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă și care fac parte din organizațiile patronale semnatare, respectiv pentru toți angajații/lucrătorii încadrați în unitățile organizațiilor patronale și ale angajatorilor din sectorul de negociere colectivă respectiv care au aderat ulterior la contractul colectiv de muncă sectorial;
d) pentru toți angajații/lucrătorii de la nivelul regiilor autonome, companiilor naționale, societăților cu unic acționar/ asociat statul român sau autoritatea administrației publice locale; pentru toți angajații/lucrătorii încadrați în unitățile aflate în subordinea sau în coordonarea autorităților și instituțiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forță de muncă și care au constituit grupul de unități pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități;
e) pentru toți angajații/lucrătorii din unitățile din economia națională pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la nivel național și care fac parte din organizațiile patronale semnatare, respectiv pentru toți angajații încadrați în unitățile organizațiilor patronale și ale angajatorilor care au aderat ulterior la contractul colectiv de muncă la nivel național.

Ne punem, firesc, întrebarea: de ce trebuie să mai fim membri de sindicat în situația în care contractul colectiv de muncă produce efecte pentru toți angajații din unitate?
Aparent, are logică această întrebare. De ce oare trebuie ca eu, salariat, să plătesc cotizația către sindicat dacă contractul colectiv se aplică tuturor?
Dar dacă anumite clauze nu ți se respectă, iar tu, cititorule, nu ești membru de sindicat? Ce opțiuni ai?
Ai alternativa să te adresezi conducerii în speranța soluționării pe cale amiabilă a problemei tale, sau să te adresezi, PE CONT PROPRIU instanței de judecată, în timp ce colegii tăi, sindicaliști, o vor face organizat.

Asta, pentru că una din atribuțiile esențiale ale sindicatului este aceea că se poate adresa instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor membrilor săi, având calitate procesuală activă.

IATĂ ÎNCĂ UN MOTIV TEMEINIC DE A FACE PARTE DINTR-UN SINDICAT!

Negocierile colective

Pe site-ul nostru puteti găsi articole care să vă ajute să înțelegeti mai bine ce este sindicatul, care sunt formele de asociere sindicală și de ce este atât de important ca o organizație sindicală să fie reprezentativă la nivelul său de organizare.
Începând cu acest material vom parcurge un capitol esențial al relației angajator – sindicat și anume: NEGOCIEREA COLECTIVĂ

 

Titlul VI din legea 367/2022 privind dialogul social este dedicat acestui segment deosebit de important în ceea ce privește relațiile de muncă

PRIN ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ SE URMĂREȘTE PROMOVAREA ȘI APĂRAREA INTERESELOR PĂRȚILOR, PREVENIREA SAU LIMITAREA CONFLICTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ ŞI ASIGURAREA PĂCII SOCIALE.

Este evident că fiecare dintre părțile implicate în procesul de negociere colectivă își urmărește propriul interes. Întotdeauna angajatorul va căuta să ofere cât mai puțin angajaților săi, în timp ce sindicatul, în reprezentarea onestă a membrilor săi, va căuta să solicite cât mai multe drepturi și beneficii pentru salariați, pe de o parte și majorarea drepturilor salariale sau de natură salarială existente, pe de altă parte.

În accepțiunea legiuitorului, NEGOCIEREA COLECTIVĂ ESTE OBLIGATORIE ÎN CADRUL ORCĂRUI ANGAJATOR (DE STAT SAU PRIVAT) CARE ARE UN NUMĂR DE CEL PUȚIN 10 SALARIAȚI

Spre deosebire de legislația anterioară, este de remarcat faptul că INIȚIATIVA DE NEGOCIERE COLECTIVĂ APARȚINE, DEPOPOTRIVĂ, AMBILOR PARTENERI DE DIALOG SOCIAL. AȘADAR, ORIDE CÂTE ORI ANGAJATORUL NU INIȚIAZĂ PEOCEDURA DE NEGOCIERE A CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ, SINDICATUL ESTE ÎN MĂSURĂ A AVEA ACEASTĂ INIȚIATIVĂ ȘI A SOLICITA DEMARAREA NEGOCIERII COLECTIVE

IMPORTANT DE ȘTIUT ESTE FAPTUL CĂ INIȚIATIVA DE NEGOCIERE COLECTIVĂ SE POATE FACE CU CEL PUȚIN 60 DE ZILE ÎNAINTE DE EXPIRAREA CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ APLICABIL (DACĂ ACESTA EXISTĂ)

DE ASEMENEA, ODATĂ INIȚIATĂ PROCEDURA DE NEGOCIERE COLECTIĂ, TERMENUL LEGAL DE FINALIZARE A CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ ESTE DE 45 DE ZILE.

Ne întrebăm adesea cum putem obține, la negociere, drepturi cât mai avantajoase pentru salariații pe care îi reprezentăm? De unde știm cât să solicităm angajatorului?

Ei bine, acesta din urmă are niște obligații de respectat, odată demarată procedura de negociere. Astfel, este obligat să pună la dispoziția echipei de negociere din partea sindicatului o serie de documente care vor evidenția:

  • situația economico-financiară a unității la zi, precum și perspectiva de evoluție a acesteia pe următoarea perioadă contractuală;
  • situația, structura și evoluția estimată a ocupării forței de muncă, precum și eventualele măsuri preconizate pe următoarea perioadă contractuală;
  • măsurile propuse privind organizarea muncii, programului și a timpului de lucru pe următoarea perioadă contractuală;
  • măsurile propuse privind protecția drepturilor angajaților/lucrătorilor în caz de transfer al unității sau a unei părți a acesteia;
  • măsuri propuse de angajator privind promovarea îmbunătățirii securității și sănătății în muncă a angajaților/lucrătorilor pe următoarea perioadă contractuală.

Este foarte important, așadar, ca din echipa de negociere a sindicatului să facă parte persoane bine pregătite, cu solide informații și cunoștințe juridice și economice, care să poată interpreta corect informațiile primite de la angajator. Abia după ce aceste informații vor fi primite și analizate, sindicatul, prin echipa sa de negociere va formula revendicările sale, ce or fi clauze ale contractului colectiv de muncă ce se va încheia

Reprezentativitatea organizatiilor sindicale

Reprezentativitatea organizatiilor sindicale

În majoritatea materialelor prezentate până acum, am pus accent pe faptul că sindicatele trebuie să aibă un număr însemnat de membri pentru a fi auzit, luat în seamă și respectat.

Poate unii dintre cititori se întreabă de ce este scos în evidență mereu acest fapt? Care este substratul? Oare de ce organizațiile sindicale doresc să aibă mulți membri în rândurile lor? Pentru a strânge cât mai mulți bani?

RĂSPUNSUL ESTE CATEGORIC! NU!

MOTIVUL PENTRU CARE SINDICATELE, FEDERAȚIILE SINDICALE, CONFEDERAȚIILE SINDICALE TREBUIE SĂ AIBĂ CÂT MAI MULȚI MEMBRI ESTE ALTUL.

  • PENTRU A FI CONSIDERAT PARTENER DE DIALOG SOCIAL,
  • PENTRU A PUTEA NEGOCIA UN CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ LA NIVEL DE UNITATE, SECTOR DE ACTIVITATE SAU NAȚIONAL
  • PENTRU A AVEA REPREZENTANȚI ÎN CONSILIILE DE ADMINISTRAȚIE
  • PENTRU A AVEA REPREZENTANȚI ÎN COMISIILE PARITARE
  • PENTRU A AVEA REPREZENTANȚI ÎN COMSIILE DE DISCIPLINĂ,
    • SINDICATUL
    • FEDERAȚIA
    • CONFEDERAȚIA, TREBUIE SĂ FIE
      • REPREZENTATIV/REPREZENTATIVĂ

Ce înseamnă acest lucru?

ÎN PRINCIPAL că trebuie îndeplinite anumite condiții prevăzute de lege în ceea ce privește numărul de membri!

Iată ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca sindicatele de bază (cele constituite la nivelul unității angajatoare) federațiile (constituite la nivel de sectoare de activitate) și confederațiile (constituite la nivel național)

(1) Sunt reprezentative organizațiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
A. la nivel național:
   a) au statut legal de confederație sindicală;
   b) au independență organizatorică și patrimonială;
   c) au în componență structuri proprii în cel puțin jumătate plus unu din numărul total al județelor României, inclusiv municipiul București;
   d) organizațiile sindicale membre cumulează un număr de membri de cel puțin 5% din efectivul angajaților/lucrătorilor economiei naționale;

B. la nivel de sector de negociere colectivă sau grup de unități:
   a) au statut legal de sindicat sau de federație sindicală;
   b) au independență organizatorică și patrimonială;
   c) organizațiile sindicale membre cumulează un număr de membri de cel puțin 5% din efectivul angajaților/lucrătorilor din sectorul de negociere colectivă sau din grupul de unități, după caz;

C. la nivel de unitate:
   a) au statut legal de sindicat sau federație sindicală;
   b) au independență organizatorică și patrimonială;
  c) numărul de membri ai sindicatului sau, după caz, ai sindicatelor componente ale federației sindicale reprezintă cel puțin 35% din numărul total de angajați/lucrători aflați într-un raport juridic de muncă sau un raport de serviciu cu unitatea.

DOAR UN SINDICAT REPREZENTATIV/FEDERAȚIE REPREZENTATIVTĂ/CONFEDERAȚIE REPREZENTATIVĂ ÎȚI POATE APĂRA REAL DREPTURILE ȘI POATE LUPTA PENTRU CÂȘTIGAREA ALTORA!

Cum se înființează un SINDICAT?

Cum se înființează un SINDICAT?

După ce ai înteles ce este sindicatul, care este rolul acestuia în cadrul unității angajatoare și ce avantaje ai, ca lucrător, dacă ești membru într-o organizație sindicală, este momentul să știi:

  • CUM SE ÎNFIINȚEAZĂ UN SINDICAT?
  • CARE SUNT PAȘII DE URMAT?

Răspunsul la aceste întrebări îl găsim în Legea 376/2022, a dialogului social, care dedică Titlul II tocmai SINDICATELOR.

Așadar, trebuie să știm că pentru constituirea unui sindicat este necesar să existe cel puțin 10 SALARIAȚI DE LA ACELAȘI ANGAJATOR, dornici să înființeze această organizație în vederea reprezentării cu bună credință a celorlalți colegi. Este de dorit ca, după înființare, sindicatul să devină o forță prin atragerea de noi membri, însă trebuie avut în vedere că NICIO PERSOANĂ NU POATE SĂ FIE CONSTRÂNSĂ SĂ FACĂ SAU SĂ NU FACĂ PARTE, SĂ SE AFILIEZE SAU NU ORI SĂ SE RETRAGĂ SAU SĂ NU SE RETRAGĂ DINTR-O ORGANIZAȚIE SINDICALĂ.

Ce este obligatoriu să avem când constituim o organizație sindicală?
Evident că STATUTUL SINDICATULUI. 
Iată ce este necesar să conțină statutul pentru ca să înființăm un sindicat:

  • scopul constituirii, denumirea și sediul organizației sindicale;
  • modul în care se dobândește și încetează calitatea de membru al organizației sindicale;
  • drepturile și îndatoririle membrilor;
  • modul de stabilire și încasare a cotizației;
  • organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere sau de revocare, durata mandatelor și atribuțiile lor;
  • condițiile și normele de deliberare pentru modificarea statutului și de adoptare a hotărârilor;
  • mărimea și compunerea patrimoniului inițial;
  • divizarea, comasarea, dizolvarea sau încetarea activității organizației sindicale, transmiterea ori, după caz, lichidarea patrimoniului, cu specificarea faptului că bunurile date în folosință gratuită de către stat vor fi restituite acestuia;

Este de la sine înțeles că un statut NU POATE SĂ CONȚINĂ PREVEDERI CONTRARE LEGILOR ÎN VIGOARE.

Este bine de știut că angajatorului îi este interzisă intervenția în organizarea sindicatului sau în buna funcționare a acestuia. De asemenea, legea îi protejează pe cei aleși în conducerea sindicatului față de orice formă de presiune ce ar putea fi exercitată asupra lor de către conducerea unității unde s-a înființat sindicatul

Și simpli membrii de sindicat beneficiază de protecția legii, în sensul că sunt interzise modificarea și/sau desfacerea contractelor individuale de muncă sau a raportului de muncă ori de serviciu ale membrilor organizațiilor sindicale, orice excludere a acestora din procesul de angajare, transfer, retrogradare, lipsire de oportunități de formare, precum și orice alte acțiuni sau inacțiuni ce aduc prejudicii membrilor organizațiilor sindicale PENTRU MOTIVE CARE PRIVESC APARTENENȚA LA SINDICAT SAU ACTIVITATEA SINDICALĂ.

Pentru ca sindicatul să funcționeze legal, este necesar ca înregistrarea acestuia să se realizeze, printr-o cerere, adresată JUDECĂTORIEI ÎN A CĂREI RAZĂ TERITORIALĂ DE COMPETENȚĂ ÎȘI ARE SEDIUL ORGANIZAȚIA SINDICALĂ.

Rolul sindicatelor

Rolul sindicatelor

De multe ori ne întrebăm ce rol au sindicatele în cadrul unității angajatoare? Este oportună aderarea la un sindicat? Ne aduce nouă, ca lucrători, vreun beneficiu calitatea de membru de sindicat?

În cele ce urmează, vom prezenta o serie de argumente PRO ADERARE la o organizație sindicală

Principalul rol al sindicatului constă în apărarea drepturilor și promovarea intereselor lucrătorilor, precum și negocierea unor condiții decente și echitabile de muncă și salarizare.

Sindicatul, te va ajuta să:

  • ȘTII CARE SUNT DREPTURILE TALE LA LOCUL DE MUNCĂ are cine să te informeze. Cei pe care i-ai ales să fie lideri de sindicat au cunoștințe solide despre drepturile pe care le ai în calitate de salariat și care iți sunt garantate de lege și de convențiile colective de muncă
  • AI O SIGURANȚĂ MAI MARE A LOCULUI TĂU DE MUNCĂ – Sindicatul nu are puteri miraculoase, însă în situația puțin plăcută de a-ți pierde locul de muncă, are cine să te apere. Vei fi informat corect despre pașii pe care trebuie să îi urmezi și vei fi apărat dacă asupra ta se comite un abuz
  • AI CU CINE SĂ TE CONSULȚI ÎN SITUAȚII DIFICILE ai partener de dialog. Nu de puține ori întâmpini dificultăți de orice natură la locul de muncă. Vei găsi la sindicat ”un umăr pe care să plângi”.
  • AI CONSULTANȚĂ ȘI ASISTENȚĂ JURIDICĂ de multe ori angajatorul mizează pe necunoașterea legii de către salariați și a drepturilor pe care aceștia din urmă le au. Un sindicat care dorește într-adevăr să își exercite atribuțiile cu demnitate și onoare, are întotdeauna în rândurile sale un jurist specializat în legislația muncii. Acesta te va consilia și te va reprezenta gratuit în conflictele de muncă pe care le ai cu angajatorul.
  • AI REPREZENTANT CARE SĂ LUPTE PENTRU DREPTURILE TALE – liderii pe care i-ai ales, își asumă riscul în locul tău, militează și depun eforturi ca vocea ta să fie auzită, ca drepturile tale să fie respectate, ca tu să prosperi.
  • TE FACI AUZIT Este de ajuns ca problemele tale de la serviciu să le transmiți sindicatului. Acesta preia rezolvarea problemelor tale.
  • TRECI MAI UȘOR PESTE O BOALĂ SAU PROBLEMĂ PERSONALĂ MAJORĂ- De multe ori te poți confrunta cu o situație personală delicată (deces al unui membru din familie, îmbolnăviri profesionale, boli grave). Sindicatul nu este nepăsător. Din fondurile agonisite, organizația sindicală te sprijină financiar să poți trece mai ușor peste necazuri.
  • TE DEZVOLȚI, ÎNVEȚI LUCRURI NOI – ai acces la programe de instruire sindicală sau profesională. Sindicatele pot organiza cursuri de formare și instruire pe diverse tematici sindicale. Astfel vei fi la curent cu cele mai noi tehnici de negociere, cu noutățile legislative cu impact în relațiile de muncă

Contact

B-dul Eroilor, Nr. 16,
Cluj-Napoca

Telefon: 0264 598 333

E-mail: contact@fnsa.eu