Proiect salarizare lege unitara bugetari

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL

L E G E
unitara de salarizare a personalului plătit din fonduri publice

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Titlul I
Reglementări comune

CAPITOLUL I


Dispoziţii generale


Art.1. – (1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică:
a) personalului incadrat in instituţii publice - respectiv Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Autoritatea judecatoreasca, Guvern, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora - finantate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
b) personalul incadrat in instituţii publice finantate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
c) personalului din institutiile publice finantate integral din venituri proprii.
(2) Intră în categoria personalului bugetar, personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă, personalul care ocupă funcţii de demnitate publică şi asimilat acestuia, precum şi personalul care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcţionarii publici.

Art.2. - Sistemul unitar de salarizare a personalului plătit din fonduri publice are la bază următoarele principii:

a) legea reglementeaza salarizarea tuturor categoriilor de personal plătite din fonduri publice, aşa cum sunt definite în Legea privind finanţele publice, având un caracter unitar;

b) raportul între salariul de bază minim brut pe tara garantat in plata şi salariul maxim al personalului plătit din fonduri publice va fi de 1 la 15;

c) armonizarea sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice s-a realizat ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii;

d) salariul de bază devine principalul element al câştigului salarial şi se realizeaza prin includerea în salariul de bază a unor sporuri care au un caracter general;

e) ierarhia salariilor de bază, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu, s-a realizat în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, avand la baza urmatoarele criterii:
- nivelul studiilor şi competenţe;
- importanţa socială a muncii;
- complexitatea şi diversitatea activităţilor;
- responsabilitatea şi impactul deciziilor;
- expunere la factori de risc;
- incompatibilităţi şi conflicte de interese;
- dificultatea activităţilor specifice;
- sfera de relaţii - interacţiunea cu factorii externi;
- condiţii de acceptare pe post.

f) trecerea de la vechiul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare, se face astfel incat nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a castigului salarial brut avut.

g) supremaţia legii – în sensul că nici un alt act juridic privind salarizarea personalului bugetar nu poate deroga de la prevederile prezentei legi;

h) competitivitate în raport cu piaţa muncii în vederea atragerii de personal competent şi menţinerii personalului bugetar performant;

i) transparenţa – mecanismul de stabilire a salariului de baza şi a celorlalte drepturi salariale să fie transparent şi uşor de înţeles;

j) echitate – sistemul trebuie să asigure oportunităţi egale şi remuneraţie egală pentru muncă de valoare egală;

k) compatibilitate cu principiile descentralizării prevăzute în legislaţia în vigoare;

l) salariile de bază se diferenţiază şi în raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central, teritorial, respectiv la nivel local;

m) sustenabilitate financiară - costurile salariale trebuie să se încadreze în bugetele alocate, iar creşterile salariale se vor realiza in concordanta cu evolutia indicatorilor macroeconomici şi a indicatorilor sociali;

Art.3 – (1) În limita fondurilor bugetare alocate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale, ordonatorii principali de credite repartizează pentru personalul bugetar din aparatul propriu şi din unităţile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale, în vederea realizării sarcinilor programate.
(2) Gestiunea sistemului de salarizare a personalului bugetar se asigură de fiecare ordonator principal de credite cu încadrarea în resursele financiare alocate anual şi în numărul de posturi stabilit prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale.

Art.4. – Monitorizarea şi controlul aplicării prevederilor legale privind salarizarea personalului bugetar se realizează de către Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Finanţelor Publice si Agentia Nationala a Functionarilor Publici, potrivit atribuţiilor din domeniul de activitate al acestor instituţii, precum şi de ordonatorul principal de credite.

CAPITOLUL II
Reglementări comune
cu privire la elementele sistemului de salarizare

Art.5 - Sistemul de salarizare reglementează remunerarea personalului bugetar în raport cu munca depusă, cu cantitatea şi calitatea acesteia, cu importanţa socială a muncii, cu condiţiile concrete în care aceasta se desfăşoară, precum şi cu rezultatele obţinute. Sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele şi alte drepturi.

Secţiunea 1
Salarii de bază

Art.6. - (1) Salariile de bază, soldele pentru personalul militar, respectiv indemnizatiile persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, se determina prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare prevazuti pentru fiecare functie cu salariul de bază minim brut pe tara garantat in plata, rotunjindu-se din leu in leu, in favoarea salariatului.
(2) Salariile de bază se diferenţiază pe funcţii în raport cu nivelul pregătirii profesionale, experienţa şi răspunderea în muncă, precum şi cu nivelul de complexitate al activităţii, specifice fiecărui post.
(3) În cadrul fiecărei funcţii, salariile de bază se diferenţiază, pentru personalul bugetar, pe grade pentru studii superioare şi pe trepte profesionale pentru studii medii, astfel încât să se asigure posibilitatea diferenţierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane şi cu experienţa acesteia în muncă. De regulă se utilizează 2-3 grade şi respectiv 2-3 trepte profesionale.
(4) În cadrul fiecărui grad sau treaptă profesională, diferenţierea salariilor de bază se face pe un număr de 5 gradaţii, corespunzatoare celor 5 transe de vechime in munca.
(5) Gradatiile corespunzatoare celor 5 transe de vechime in munca fac parte din salariul de baza.
Art.7. – (1) Diferenţierea salariilor de bază, respectiv a soldelor de funcţie pentru personalul militar, se realizează prin utilizarea unor coeficienti de ierarhizare, cuprinsi in intervalul 1,00 pentru muncitorul necalificat si 15,00 pentru functia cea mai inalta, utilizata in cele trei autoritati, respectiv Autoritatea legislativa, Autoritatea executiva si Autoritatea judecatoreasca. Cele 5 gradatii prevazute pentru fiecare grad sau treapta profesionala sunt diferentiate din 5% in 5%.
(2) Diferenţierea indemnizaţiilor persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică si a indemnizaţiilor magistraţilor, se va face in mod corespunzator cu cele prevazute la alin. (1).

Art.8. - Pentru personalul bugetar care ocupă o funcţie de conducere, diferentierea salariilor de bază se face potrivit alin. (1) al articolului 7.

Art.9. – (1) Transele de vechime in munca in functie de care se acorda cele 5 gradatii sunt urmatoarele:
- între 3 şi 5 ani
- de la 5 la 10 ani
- de la 10 la 15 ani
- de la 15 la 20 ani
- peste 20 ani
(2) Gradatia corespunzătoare transei de vechime în muncă se plăteşte cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranşa respectivă.
(3) Pentru acordarea gradatiei corespunzatoare transei de vechime în muncă, angajatorul va lua în considerare integral şi perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare.
(4) Pensionarii pentru limită de vârstă care se angajează pe baza unui contract individual de muncă în sectorul bugetar, potrivit legii, beneficiază de cele 5 gradatii, corespunzător vechimii în muncă dobândita în întreaga activitate.

Secţiunea a 2-a
Sporuri

Art.10. - Personalul bugetar care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Art.11. - (1) Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de către personalul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, se vor plăti în luna următoare, cu un spor aplicat la salariul de bază, după cum urmează :
a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru;
b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare şi pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
(2) Munca prestată peste durata normală a timpului de lucru poate fi compensată cu timp liber corespunzător, la cererea persoanei, în condiţiile în care orele nu au fost plătite.
(3) Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată şi sporurile prevăzute la alin.(1) se pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic, fără a se depăşi 360 ore anual.
(4) La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depăşirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, în situaţii cu totul deosebite, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.
(5) Prevederile alin.(1) nu se aplică persoanelor salarizate prin plata cu ora sau prin cumulul de funcţii în aceeaşi unitate, la funcţia cumulată.

Art.12. – Personalul bugetar încadrat în funcţii de execuţie, care prin natura atribuţiilor de serviciu prestează în mod sistematic activităţi peste durata normală a timpului de lucru sau desfăşoară sistematic activităţi în zilele nelucrătoare şi cărora nu i se poate acorda timp liber corespunzător, poate beneficia de un spor de până la 25% calculat la salariul de bază. Categoriile de personal şi condiţiile de acordare a sporului pentru muncă sistematică peste programul normal de lucru se stabilesc de ordonatorul principal de credite.

Art.13. - Pentru activitatea desfăşurată de nevăzători, încadraţi în gradul I de invaliditate, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază.

Art.14. - În anexele la prezenta lege sunt cuprinse sporurile şi alte drepturi specifice fiecărui domeniu de activitate.

Secţiunea a 3-a
Premii

Art.15. - (1) Personalul bugetar poate beneficia de o indemnizatie de excelenta care se constituie in limita a 10% din cheltuielile cu salariile aferente personalului bugetar, prevăzut în statul de funcţii, cu încadrare în fondurile aprobate prin buget. Indemnizatia de excelenta se poate acorda în cursul anului salariaţilor care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar.
(2) Indemnizatiile de excelenta individuale se stabilesc la propunerea ordonatorilor de credite în limita sumelor alocate cu această destinaţie prin hotarare de Guvern.

Art.16. - (1) Pentru activitatea desfăşurată, personalul bugetar beneficiază, după caz, de un premiu anual egal cu salariul de bază mediu lunar brut, realizat în anul pentru care se face premierea.
(2) Pentru personalul bugetar care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acordă proporţional cu perioada în care a lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază brute lunare, realizate în perioada în care au desfăşurat activitate.
(3) Ordonatorii de credite pot reduce sau anula premiul anual în cazul personalului care în cursul anului a desfăşurat o activitate profesională slabă sau necorespunzătoare, ori a avut abateri, sancţionate disciplinar.
(4) Plata premiului anual se va face pentru întregul personal bugetar salarizat potrivit prezentei legi, începând cu luna ianuarie a anului următor.
Secţiunea a 4-a
Alte drepturi

Art.17 – (1) Posturile temporar vacante pot fi ocupate şi prin cumul de funcţii, de personal bugetar angajat prin concurs sau examen, cu respectarea prevederilor legale privind cumulul de funcţii.
(2) Posturile vacante din unităţile de asistenţă socială sau de ocrotire a sănătăţii, din cultură şi învăţământ, care nu au putut fi ocupate prin concurs, pot fi ocupate prin cumul şi de către persoane din aceeaşi unitate.
(3) Angajarea personalului prin cumul de funcţii se face cu acordul conducerii unităţii la care persoana în cauză are funcţia de bază, dacă o parte din programul funcţiei cumulate se suprapune celui de la funcţia în care este încadrat; în acest caz, se va asigura decalarea programului respectiv.

Art.18. – (1) Persoanele care sunt angajate în calitate de colaborator în sectorul bugetar, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, în scopul atragerii de specialişti pentru realizarea unor activităţi determinate, beneficiază de drepturile salariale într-un cuantum ce nu poate depăşi salariul de bază corespunzător funcţiei de consilier gradul IA din ministere, calculate în raport cu timpul de muncă efectiv prestat, potrivit convenţiei încheiate, dacă prin legi speciale nu se dispune altfel.
(2) Pe perioada în care persoanele de la alin.(1) îşi desfăşoară activitatea în alte localităţi decât cea de domiciliu, autorităţile sau instituţiile publice acordă indemnizaţii de delegare şi decontează cheltuielile de transport şi de cazare ale acestora, în condiţiile stabilite pentru personalul bugetar, în măsura în care, prin convenţia încheiată, s-a prevăzut acest lucru.

Art.19. – Persoanele numite temporar în locul unei persoane cu funcţie de conducere care lipseşte din unitate o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice şi care nu beneficiază de salariu pe perioada respectivă, primesc salariul de bază al funcţiei de conducere pe care o preiau.

Art.20. – (1) Pe durata delegării, detaşării sau trecerii temporare într-o altă muncă, persoana în cauză îşi păstrează funcţia, gradul sau treapta profesională şi gradaţia avute anterior.
(2) Când detaşarea sau trecerea temporară în altă activitate se face la o muncă la care este stabilit un salariu de bază mai mare, persoana detaşată sau trecută temporar în altă muncă are dreptul la acest salariu în condiţiile prevăzute de lege.
(3) Pe perioada detaşării sau trecerii temporare în altă muncă, persoana primeşte, pe lângă salariul de bază stabilit potrivit alin.(1) sau (2), şi celelalte drepturi ce se acordă personalului bugetar de la locul de muncă respectiv.
(4) Drepturile ce se acordă pe timpul detaşării sau trecerii temporare în altă muncă se suportă de instituţia sau unitatea unde personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea. Face excepţie personalul detaşat în perioada de sezon la unităţi bugetare din staţiunile balneoclimaterice, la care plata drepturilor se face de unitatea de la care a fost detaşat.

Art.21. – (1) Personalul mutat, în cadrul aceleiaşi autorităţi, instituţii publice sau unităţi, în altă localitate, are dreptul la:
a) rambursarea costului transportului pentru el şi membrii familiei sale, precum şi pentru gospodăria sa;
b) plata unei indemnizaţii egale cu salariul de bază lunar;
c) plata unei indemnizaţii egale cu ¼ din salariul său de bază lunar, pentru fiecare membru de familie;
d) un concediu plătit de 5 zile lucrătoare, în vederea mutării efective, acordat la cererea sa.
(2) Mutarea în altă localitate se va putea face, în toate cazurile, numai cu asigurarea suprafeţei locative corespunzătoare.
(3) De drepturile prevăzute la alin.(1) beneficiază şi persoanele solicitate să fie transferate în altă unitate situată într-o localitate diferită decât cea de domiciliu, dacă în documentul de solicitare a transferului s-a făcut această menţiune. Plata drepturilor respective se suportă de instituţia sau unitatea la care se face transferul.

Art.22. – (1) La încadrarea într-o autoritate, instituţie publică sau unitate din altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, personalul de specialitate beneficiază de o indemnizaţie de instalare echivalentă cu un salariu de bază corespunzător funcţiei, gradului sau treptei profesionale, şi gradaţiei în care urmează a fi încadrat, sau după caz, o indemnizaţie de încadrare brută lunară, pentru magistraţi. În cazul medicilor şi farmaciştilor, indemnizaţia de instalare se acordă, de către unitatea sanitară unde s-au încadrat prin concurs, după terminarea stagiaturii. Pentru personalul didactic de predare, prima de instalare egală cu indemnizaţia de instalare, se acordă având în vedere prevederile art.51 alin.(6) şi art.92 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
(2) Indemnizaţia de instalare poate fi echivalentă cu două salarii de bază, sau după caz, două indemnizaţii brute lunare pentru magistraţi, pentru acele localităţi unde atragerea specialiştilor se face cu mare greutate, precum şi pentru acele din mediul rural, stabilite de ordonatorii principali de credite bugetare şi avizate de Ministerul Finanţelor Publice.
(3) Persoanele care au beneficiat de indemnizaţia de instalare şi care ulterior au demisionat sau li s-a desfăcut contractul de muncă sau le-a incetat raportul de serviciu, din motive imputabile lor înainte de împlinirea unui an de la instalare vor restitui, în condiţiile legii, indemnizaţia primită, calculată proporţional cu perioada rămasă până la expirarea termenului de un an.

Art.23. – (1) Personalul bugetar are dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă şi la alte concedii, în condiţiile legii.
(2) Durata concediului de odihnă este de 21 de zile lucrătoare pe an pentru o vechime în muncă de până la 10 ani şi de 25 de zile lucrătoare pe an pentru o vechime în muncă de peste 10 ani.
(3) La determinarea indemnizaţiei de concediu de odihnă se vor lua în calcul, pe lângă salariul de bază şi indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, dupa caz, raportul de serviciu, potrivit legii.
(4) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an calendaristic, integral sau fracţionat, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice este obligat să stabilească programarea astfel încât una dintre fracţiuni să fie de cel puţin 15 zile lucrătoare, neîntrerupt. La solicitarea motivată a persoanei în cauză se pot acorda fracţiuni neîntrerupte mai mici de 15 zile lucrătoare.
(5) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. În cazul în care, din motive justificate, personalul bugetar nu a putut efectua concediul de odihnă la care avea dreptul într-un an clendaristic, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă până la sfârşitul anului următor.
(6) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării raporturilor juridice de muncă.
(7) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
(8) Prevederile prezentului articol se completează cu prevederile în materie din actele normative în vigoare.

Titlul II
Reglementări specifice

CAPITOLUL I
Reglementări specifice
personalului încadrat pe bază de contract individual
de muncă - personal contractual din administraţia publică

Secţiunea 1
Salarii de bază

Art.24 - Salariile de bază pentru personalul contractual încadrat în serviciile Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, în ministere şi în alte organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenţei, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Consiliul Naţional pentru Studierea Dosarelor Securităţii, sunt prevăzute în Anexa nr.I/1.

Art.25 - Salariile de bază pentru personalul serviciile deconcentrate ale ministerelor si a altor organe centrale de specialitate – prefecturi, consilii judetene, municipii resedinta de judet, sunt prevăzute în Anexa nr.I/2.

Art.26 - Salariile de bază pentru personalul contractual din aparatul propriu al consiliilor, primăriilor şi din serviciile publice din subordinea acestora, sunt prevăzute în Anexa nr.I/3.

Art.27 - Salariile de bază pentru personalul contractual încadrat pe funcţii de execuţie de specialitate specifice din aparatul Consiliului Concurenţei, sunt prevăzute în Anexa nr.I/4.

Secţiunea a 2-a
Sporuri
Art.28. – Sporurile la salariul de bază, care sunt specifice unor domenii bugetare şi care se acordă personalului contractual din respectivele domenii, sunt prevăzute, după caz, în anexele care cuprind salariile de bază pentru personalul din unităţile bugetare din aceste domenii.

Secţiunea a 3-a
Angajarea şi avansarea în funcţii,grade sau trepte profesionale şi gradaţii a personalului contractual

Art.29. - Ocuparea unui post vacant existent în statul de funcţii, în cazul personalului contractual se face prin concurs sau examen, pe baza criteriilor de selecţie stabilite prin regulament de către ordonatorul principal de credite, în raport cu cerinţele postului, iar la avansare, în raport cu performanţele profesionale individuale ale candidatului, stabilite în cadrul examinării acestuia de către comisia de examinare, desemnată prin dispoziţie a ordonatorului de credite bugetare.

Art.30. – (1) Promovarea persoanelor încadrate cu contract individual de muncă, în funcţii, grade sau trepte profesionale, se face de regula pe un post vacant existent in statul de functii.
(2) In situatia in care nu exista un post vacant, promovarea persoanelor încadrate cu contract individual de muncă, în funcţii, grade sau trepte profesionale, se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acestea sunt încadrate, într-unul de nivel imediat superior.
(3) Planul de promovare a personalului contractual în grade profesionale, pentru personalul cu studii superioare, sau în trepte profesionale, pentru personalul cu studii medii, va fi întocmit de ordonatorul principal de credite şi va fi transmis Ministerului Finanţelor Publice pentru a fi avut în vedere la întocmirea anexelor la legile bugetare.
(4) Promovarea in grade sau trepte profesionale imediat superioare, se poate face din 3 in 3 ani, in functie de performantele profesionale individuale, apreciate cu calificativele "foarte bun", cel putin de 2 ori in ultimii 3 ani.
(5) Avansarea în gradaţia imediat superioara se face la indeplinirea conditiei de vechime prevazute de transele de vechime in munca.
(6) Activitatea profesională se apreciază anual ca urmare a evaluării performanţelor profesionale individuale, de către conducătorul instituţiei publice – la propunerea şefului ierarhic – prin acordare de calificative: “foarte bun”, “bun”, “satisfăcător” şi “nesatisfăcător”.
(7) Stabilirea concretă a criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale individuale, in cazul avansarii sau ocuparii unui post vacant, se face prin regulament aprobat de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor, sau după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, sau prin hotarare de Guvern ?
(8) Persoanele încadrate în funcţii contractuale de debutant, cu salariul de debutant, vor fi salarizate astfel până la expirarea perioadei de probă, de cel puţin 6 luni, dar nu mai mare de 1 an, şi vor fi avansate, pe bază de examen, în funcţia, gradul sau treapta profesională imediat superioară.
(9) Absolvenţii învăţământului superior de lungă şi scurtă durată, care la data trecerii pe funcţia corespunzătoare studiilor absolvite erau încadraţi pe funcţii cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional imediat superior gradului de debutant.

CAPITOLUL II
Reglementări specifice personalului contractual din unităţile bugetare
subordonate autorităţilor administraţiei publice

Secţiunea 1
Salarii de bază

Art.31 - Salariile de bază pentru personalul contractual din unităţile bugetare sunt prevăzute astfel:
 în Anexa nr.II/1, pentru unităţile de învăţământ;
 în Anexa nr.II/2, pentru unităţile de sănătate;
 în Anexa nr.II/3, pentru unităţile de cercetare;
 în Anexa nr.II/4, pentru unităţile de cultură;
 în Anexa nr.II/5, pentru unităţile de cult;
 în Anexa nr.II/6, pentru unităţile sportive;
 în Anexa nr.II/7, pentru unităţile de navigaţie;
 în Anexa nr.II/8, pentru laboratoarele centrale şi alte unităţi bugetare din agricultură;
 în Anexa nr.II/9, pentru oficiile de cadastru, geodezie şi cartografie;
 în Anexa nr.II/10, pentru unităţile de protecţie a mediului;
 în Anexa nr.II/11, pentru unităţile de aviaţie sportivă;
 în Anexa nr.II/12, pentru unităţile de asistenţă socială şi unităţile de asistenţă medico-socială;
 în Anexa nr.II/13, pentru unităţile sanitar – veterinare;
 în Anexa nr.II/14, pentru alte unităţi bugetare de subordonare centrală şi locală, precum şi pentru compartimentele de contabilitate, financiar, aprovizionare, investiţii, din unităţile cuprinse în anexele nr.II/1-II/13;
 în Anexa nr.II/15, pentru activitatea de secretariat - administrativ, gospodărire, întreţinere-reparaţii şi de deservire, din unităţile din sectorul bugetar.

Secţiunea a 2-a
Sporuri şi alte drepturi

Art.32. - Sporurile la salariile de bază şi alte drepturi, care sunt specifice unor domenii bugetare, sunt prevăzute, după caz, în anexele care cuprind salariile de bază pentru personalul din unităţile bugetare respective.

Art.33. - În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate personalului salarizat potrivit Anexelor nr.II/1-II/15, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:
a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective ;
b) pentru activităţi ce solicită o încordare psihică foarte ridicată, un spor de până la 15% din salariul de bază;
c) pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
d) personalul care lucrează, potrivit contractului individual de muncă în zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate, beneficiază de un spor de până la 20% din salariul de bază.
Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor prevăzute la lit.(a)-(d), precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc prin regulament de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau după caz a reprezentanţilor salariaţilor, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sau prin hotărâre a Guvernului.

Secţiunea a 3-a
Angajarea şi avansarea personalului contractual din unitatile bugetare în funcţii, grade şi gradaţii

Art.34. - Angajarea şi avansarea personalului contractual pe funcţii, grade sau trepte profesionale şi gradaţii se face potrivit prevederilor din statute sau alte reglementări proprii sau, în cazul în care nu există o reglementare proprie, se aplică prevederile art.29 şi art.30.

CAPITOLUL III
Reglementări specifice personalului încadrat în aparatul central
al Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice,
oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate

Secţiunea 1
Salarii de bază

Art.35. - Salarizarea membrilor Corpului diplomatic şi consular al României se face ţinându-se seama de rolul, răspunderea, complexitatea şi importanţa socială a funcţiei exercitate, de specificul activităţii de promovare a politicii externe a României, de pregătirea şi competenţa profesională a diplomaţilor, precum şi de incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru diplomaţi de legislaţia în vigoare.

Art.36. - Salariile de bază pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României şi pentru personalul care îndeplineşte funcţii de execuţie specifice în centrala Ministerului Afacerilor Externe sunt prevăzute în Anexele nr.III/1

Art.37. – (1) Salariile de bază pentru membrii Corpului diplomatic şi consular şi personalul care ocupă funcţii de execuţie specifice în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi care exercită funcţii de conducere sunt cele corespunzătoare funcţiei îndeplinite, la care se adaugă o indemnizaţie de conducere care face parte din salariul de bază, diferenţiată în raport cu răspunderea pe care o implică funcţia de conducere.
(2) Indemnizaţiile pentru funcţiile de conducere sunt stabilite în procente din salariul de bază şi sunt prevăzute în Anexa nr.III/2.


Art.38. - (1) Salariile lunare în valută ale personalului trimis în misiune permanentă în străinătate se stabilesc pe funcţii, ţinându-se seama de rolul, răspunderea şi complexitatea atribuţiilor ce revin fiecărei funcţii şi avându-se în vedere costul vieţii şi condiţiile de viaţă şi de muncă din ţara în care personalul îşi desfăşoară activitatea.
(2) Salariul lunar în valută corespunzător fiecărei funcţii se determină prin aplicarea coeficientului de ierarhizare a funcţiei, prevăzut în Anexa nr.III/3, asupra bazei de calcul pentru ţara respectivă.
(3) Valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00, reprezentând baza de calcul al salariilor şi indemnizaţiilor în valută în cuantum net, pentru fiecare ţară în care personalul îşi desfăşoară activitatea, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

Secţiunea a 2-a
Sporuri, premii şi alte drepturi

Art.39 – Sporurile la salariile de bază şi alte drepturi care sunt specifice domeniului sunt prevăzute în anexele care cuprind salariul de bază pentru personalul diplomatic şi consular.

Secţiunea a 3-a
Angajarea şi avansarea
în funcţii diplomatice şi consulare

Art.40 - Condiţiile de încadrare şi promovare a personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate în funcţiile de execuţie specifice Ministerului Afacerilor Externe, se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe, cu respectarea prevederilor din Statutul Corpului Diplomatic.


CAPITOLUL IV
Reglementări specifice personalului încadrat în instituţiile publice
de apărare naţională, ordine publică, siguranţă naţională




CAPITOLUL V
Reglementări specifice personalului încadrat în
organele autorităţii judecătoreşti


Art.97. – (1) Salarizarea şi celelalte drepturi ale judecătorilor, ale procurorilor, ale personalului asimilat acestora şi ale magistraţilor-asistenţi se stabilesc ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea, complexitatea şi riscurile funcţiei, de incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.
(2) Salarizarea şi celelalte drepturi ale judecătorilor şi procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naţionale, potrivit prevederilor prezentei legi şi reglementărilor referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ cuprinse la Capitolul IV.
(3) Salarizarea şi celelalte drepturi ale procurorilor militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de aceasta, potrivit prevederilor prezentei legi şi reglementărilor referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ cuprinse la Capitolul IV.

Secţiunea 1
Indemnizaţii şi salarii de bază

Art.98. – (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi au dreptul pentru activitatea desfăşurată la o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor, cu funcţia deţinută şi cu vechimea în magistratură, potrivit legii, prevăzută în Anexa nr.V/1.
(2) Pentru judecătorii şi procurorii militari, indemnizaţia de încadrare brută lunară stabilită potrivit prezentei legi, reprezintă solda de funcţie.
(3) Indemnizaţiile procurorilor şi ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor potrivit legii, precum şi ale personalului de specialitate din Şcoala naţională de Grefieri şi din Institutul Naţional de Criminologie sunt prevăzute în Anexa nr.V/1.

Art.99. - Salariile de bază şi indemnizaţiile de conducere ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, sunt prevăzute în Anexa nr.V/2.

Art. . - Salariile de bază şi indemnizaţiile de conducere pentru personalul din Institutul Naţional de Expertiză Criminalistică şi laboratoarele de expertize criminalistice, sunt prevăzute în Anexa nr.V/3.

Art. . - Salariile de bază pentru personalul de instruire care nu are pregătire juridică şi pentru personalul auxiliar din Institutul Naţional al Magistraturii, sunt prevăzute în Anexa nr.V/4.


Art. - (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi beneficiază, în raport cu vechimea numai în funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor, de o majorare a indemnizaţiei, calculată în procente la indemnizaţia de încadrare brută lunară, după cum urmează:
- de la 3 la 5 ani - 10%;
- de la 5 la 10 ani - 15%;
- de la 10 la 15 ani - 20%;
- de la 15 la 20 de ani - 25%;
- peste 20 de ani - 30% .
(2) Indemnizaţia de încadrare majorată potrivit alin. (1) se acordă de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea numai în funcţiile prevăzute la alin. (1) şi constituie indemnizaţia de încadrare brută lunară.
(3) Indemnizaţia de încadrare majorată potrivit alin.(1) se ia în calcul la stabilirea pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, la stabilirea, recalcularea şi actualizarea pensiei de serviciu, precum şi a oricăror alte drepturi ce se determină pe baza veniturilor salariale.

Art. – Judecătorii şi procurorii care funcţionează la instanţele şi parchetele din mediul rural, situate în comune, beneficiază de indemnizaţii de încadrare brute lunare majorate cu până la 10%. Majorarea se stabileşte în funcţie de gradul de izolare a localităţii şi de condiţiile concrete de viaţă, prin ordin al ministrului justiţiei sau, după caz, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.


Art. – (1) Asistenţii judiciari numiţi în condiţiile legii sunt salarizaţi cu o indemnizaţie de încadrare brută lunară prevăzută la lit.A din Anexa nr.V/1 nr crt.28-31, în raport cu vechimea în funcţii juridice.
(2) Asistenţii judiciari beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la Art.5, 7, 18, 24 şi 25 din OUG nr.27/2006.

Art. – Salarizarea magistraţilor-asistenţi se face potrivit prevederilor lit.A din Anexa nr.V/1 prevăzute la nr.crt.20, 21 şi 22 pentru magistraţii-asistenţi gradele I, II şi III, la nr.crt. 14, 15 şi 16 pentru magistraţii-asistenţi şefi gradele I, II şi III şi la nr.crt.14 pentru prim-magistratul-asistent.

Art. – Bursele auditorilor de justiţie se stabilesc potrivit Anexa nr. V/5, în baza indemnizaţiilor prevăzute la Anexa nr. V/1 nr. crt.30 şi 31, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.

Art. – (1) Indemnizaţiile de încadrare brute lunare şi celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora şi ale magistraţilor-asistenţi se acordă după caz, de ministrul justiţiei, de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu excepţia cazurilor când prin lege specială se prevede altfel.
(2) Indemnizaţiile de încadrare brute lunare sau salariile de bază brute, precum şi alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se stabilesc de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit legii.

Art. - (1) Pe perioada mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizaţie brută lunară egală cu cea a preşedintelui, respectiv a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care desfăşoară activitate permanentă, cu excepţia celor prevăzuţi la alin.(1), primesc lunar pentru activitatea desfăşurată o indemnizaţie brută lunară egală cu cea a unui preşedinte de secţie al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) La calculul indemnizaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2) se includ şi celelalte sporuri, care se acordă în condiţiile prezentei legi.
(4) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii prevăzuţi la alin. (1) şi (2) beneficiază şi de o indemnizaţie de membru egală cu 25% din indemnizaţia brută lunară a judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii fără activitate permanentă beneficiază, pe lângă indemnizaţia brută lunară corespunzătoare funcţiei avute în cadrul instanţei sau parchetului, şi de o indemnizaţie de membru egală cu 50% din indemnizaţia brută lunară a judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(6) Membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii şi reprezentanţii societăţii civile beneficiază de o indemnizaţie de membru egală cu 50% din indemnizaţia brută lunară a judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(7) În baza de calcul a indemnizaţiei de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzută la alin.(4), (5) şi (6), nu se includ majorarea prevăzută la Art….. şi nici celelalte sporuri stabilite de prezenta lege ori de alte acte normative speciale.

Art. - (1) Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt salarizaţi potrivit nr. crt. 6 - 13 de la lit. A din Anexa nr.V/1 în raport cu funcţiile pe care le deţin sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii.
(2) Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază de toate drepturile stabilite de prezenta lege, precum şi de alte drepturi stabilite expres pentru aceştia prin alte acte normative.
(3) Salariul de bază pentru specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se stabileşte potrivit nr. crt. 28 de la lit. A din Anexa nr.V/1. Specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege.
(4) Salariul de bază se stabileşte potrivit nr. crt. 31 de la lit. A din Anexa nr. V/1 pentru agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nr. crt. 28 pentru ofiţerii de poliţie judiciară, nr. crt. 27 pentru şefii de birou şi nr. crt. 26 pentru şefii de serviciu. Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din Direcţia Naţională Anticorupţie beneficiază de drepturile prevăzute în Anexa nr.IV.
(5) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la Art. ……….. .


Secţiunea a 2-a
Sporuri, premii şi alte drepturi

Art. - (1) Absolvenţii, inclusiv cei ai Institutului Naţional al Magistraturii, în primul an de activitate după terminarea studiilor, numiţi ca judecători, procurori sau personal asimilat acestora în unităţi din altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază de o indemnizaţie de instalare egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară corespunzătoare funcţiei în care urmează să fie încadraţi. Această indemnizaţie se acordă şi absolvenţilor numiţi pe funcţii de personal asimilat în Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Public sau Institutul Naţional de Criminologie.
(2) În cazul în care absolventul este încadrat într-o unitate din mediul rural, indemnizaţia de instalare va fi egală cu două indemnizaţii de încadrare brute lunare.
(3) Prin ordin al ministrului justiţiei sau al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după caz, se poate aproba ca pentru absolvenţii facultăţilor de drept să se acorde indemnizaţia de instalare şi în cazul încadrării lor în localităţi în care atragerea juriştilor se face cu mare greutate.
(4) Indemnizaţiile de instalare se impozitează potrivit legii, se înscriu în carnetul de muncă şi se acordă o singură dată în timpul activităţii.
(5) Cel care a beneficiat de acordarea indemnizaţiei de instalare este obligat să funcţioneze în unitatea în care a fost numit o perioadă de 2 ani de la numirea în funcţie. În cazul nerespectării acestei obligaţii, indemnizaţia de instalare se restituie şi se anulează din carnetul de muncă.
(6) Pe perioada delegării şi a detaşării, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, precum şi personalul auxiliar de specialitate beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi sau detaşaţi. Dacă indemnizaţia, sau după caz, salariul de bază, şi celelalte drepturi salariale prevăzute pentru funcţia în care sunt delegaţi sau detaşaţi sunt mai mici, aceştia îşi păstrează indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază, şi celelalte drepturi băneşti.
(7) Drepturile care se acordă pe timpul detaşării se suportă de instituţia în care persoana în cauză îşi desfăşoară activitatea.

Art. . - Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora, detaşaţi în funcţii de conducere din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, beneficiază, pe durata detaşării, pe lângă indemnizaţia de încadrare brută lunară a funcţiei de execuţie corespunzătoare nivelului instanţei sau al parchetului şi vechimii pe care o au la data detaşării, şi de indemnizaţia de conducere prevăzută de lege pentru funcţia de conducere pe care sunt detaşaţi, precum şi de drepturile prevăzute în legile speciale.
Art. . - Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora, precum şi personalul auxiliar de specialitate, numiţi temporar într-o funcţie de conducere, în cazul în care titularul acesteia lipseşte din instituţie o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice şi nu beneficiază de salariu sau indemnizaţie pe perioada respectivă, au dreptul la indemnizaţia de încadrare brută lunară, sau după caz, salariul de bază, corespunzătoare funcţiei pe care o preiau.
Art. – (1) Membrii comisiilor de examinare a magistraţilor stagiari, pentru examenele de definitivare în funcţie a asistenţilor criminalişti, pentru examenele de notar public, pentru numirea şi promovarea personalului de specialitate juridică şi criminaliştilor, precum şi pentru admiterea în Centrul de pregătire şi perfecţionare a grefierilor şi a celorlalte categorii de personal auxiliar de specialitate, sunt remuneraţi prin plata cu ora pentru timpul efectiv lucrat în cadrul acestor comisii.
(2) Calculul tarifului orar pentru plata membrilor comisiilor de examinare, prevăzută la alin.(1), se face luându-se în considerare indemnizaţia brută a funcţiei de magistrat, în care este încadrat cel în cauză.
(3) Membrii comisiilor de examinare pentru examenul de primire în magistratură şi pentru examenul de capacitate al magistraţilor sunt remuneraţi prin plata cu ora, luându-se în calcul indemnizaţia brută a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.
(4) Drepturile prevăzute la alin.(2) şi (3) se impozitează separat
(5) Membrii comisiilor de examinare prevăzuţi la alineatele precedente, care se deplasează în altă localitate decât cea în care îşi au locul de muncă, beneficiază de diurnă, cheltuieli de transport şi cazare, potrivit legii.
Art. . – (1) La Institutul Naţional al Magistraturii pentru îndeplinirea unor activităţi pentru care volumul de muncă este sub jumătate din cel al unui post cu normă întreagă, se face plata cu ora. Aceste fracţiuni de normă vor fi prevăzute în statul de funcţii. Activităţile pentru care se poate aplica plata cu ora se stabilesc anual de ministrul justiţiei.
(2) Calculul tarifului orar se face luându-se în considerare salariul de bază brut al celui în cauză, stabilit în condiţiile legii.
(3) Pentru personalul care prestează activităţi didactice cu ora, calculul tarifului orar se face în raport cu norma didactică de predare săptămânală şi cu funcţia didactică îndeplinită.


Secţiunea a 3-a
Promovarea în funcţii
Art. . - Promovarea personalului din autoritatea judecătorească se face potrivit prevederilor legale în vigoare.

CAPITOLUL VI
Reglementări specifice personalului din cadrul Curţii de Conturi

Secţiunea 1
Indemnizaţiile controlorilor financiari
Art. . - Controlorii financiari din cadrul Curţii de Conturi se remunerează cu indemnizaţie lunară, conform Anexei nr.VI

Art. . – Indemnizaţia este unica formă de remunerare lunară a activităţii corespunzătoare funcţiei de controlor financiar şi repreziontă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial.


CAPITOLUL VII
Reglementări specifice pentru personalul de specialitate
şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul
Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor


Secţiunea 1
Indemnizaţii şi salarii de bază

Art. . – Salarizarea membrilor plenului şi a personalului Oficiului, nomenclatorul de funcţii, condiţiile de vechime şi studii pentru încadrarea şi promovarea personalului sunt prevăzute în Anexa nr.VII.

Secţiunea a 2-a
Sporuri, premii şi alte drepturi

Art. . – Membrii plenului şi personalul Oficiului au toate drepturile prevăzute în reglementările legale menţionate în Anexa nr. VII.
Art. – (1) Persoanele care, potrivit legii, gestionează informaţii clasificate, beneficiază de un spor de până la 25% acordat pentru gestionarea datelor şi informaţiilor clasificate
(2) Locurile de muncă, categoriile de personal şi mărimea concretă a sporului va fi stabilit de membri plenului în funcţie de certificatul/avizul de securitate deţinut, obţinut potrivit legii.

CAPITOLUL VIII
Reglementări specifice personalului care ocupă
funcţii de demnitate publică şi personalului care ocupă
funcţii asimilate cu funcţii de demnitate publică

Secţiunea 1
Indemnizaţii şi salarii de bază

Art. . - (1) Funcţia de demnitate publică este acea funcţie publică care se ocupă prin mandat obţinut direct, prin alegeri organizate, sau indirect prin numire, potrivit legii.
(2) Funcţiile asimilate cu cele de demnitate publică sunt funcţii de conducere din instituţiile publice aflate în subordinea Guvernului, nominalizate de către acesta.

Art….. - (1) Indemnizaţiile pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică sunt prevăzute în Anexa nr.VIII/1.
(2) Indemnizaţia lunară prevăzută la alin.(1) este unica formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei şi reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial.
(3) Persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică alese şi numite, nu beneficiază de premii, de sporul de vechime şi nici de alte sporuri prevăzute de prezenta lege.

Art….. – (1) Salariul de bază lunar pentru persoanele care ocupă funcţii asimilate cu cele de demnitate publică, în instituţii publice din subordinea Guvernului, sunt prevăzute în Anexa nr. VIII/2.
(2) Salariul de bază lunar prevăzut la alin.(1), cuprinde şi indemnizaţia de conducere. Persoanele încadrate pe funcţii asimilate celor de demnitate publică, au dreptul, pe lângă salariul de bază şi la celelalte drepturi salariale acordate conform prezentei legi, personalului încadrat cu contract individual de muncă din instituţia publică condusă.

Art…. - Perioada în care persoanele care au ocupat funcţii de demnitate publică, în instituţii publice constituie vechime în muncă şi în specialitate.



CAPITOLUL IX
Reglementări specifice personalului clerical,
care îşi desfăşoară activitatea în ţară, în cadrul cultelor religioase
din România, recunoscute potrivit legii

Art….. - (1) Indemnizaţiile pentru persoanele din conducerea cultelor religioase asimilate persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi numărul maxim de posturi, sunt prevăzute în Anexa nr.IX.
(2) Indemnizaţia lunară prevăzută la alin.(1) este unica formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei şi reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial.
Art….. - Salarizarea personalului clerical …….. Anexa …. ?


Titlul III
Dispoziţii tranzitorii şi finale



CAPITOLUL II 1 - VA DEVENI CAPITOLUL III.

Reglementări specifice
personalului încadrat in functii publice


Secţiunea 1
Salarii de bază


Secţiunea a 2-a
Sporuri

Secţiunea a 3-a
Premii

Secţiunea a 4-a
Alte drepturi